Primãvarã Albastrã

De

Într-un tărâm brodat de romanițe,

Într-un tărâm de lumină-fir prin ale întunericului ițe,

Într-un tărâm de dureri încinse.

|

Într-un tărâm ce susură și murmură,

Inimă tocătoare, câmp de flori ce răsună.

|

Vântul lejer își bagă ghearele dinspre cer,

Apune un somn-drapel de icter. 

|

Bătrânii cad, bătrânii coboară,

Inima lor cedează și sare.

Momentele din vin apar licurici pe-al nostru senin.

|

Bat clopote de seleniu sopran într-un dom nemaivăzut coran.


Descoperă mai multe la Strugure de Gînd

Abonează-te pentru a fi înștiințat când apare un nou articol.