Dumnezeu e Mort

De

Peregrinez

Cu ațele-mi ca urme.

|

Peregrinez în lume.

|

O calc stăpân și dureros,

Dejghioc carnea de venă și de os.

|

Păgân descompus sulfuros.

|

În vânătăi de cadavru,

Apun azi pe al mării cablu.

|

Calc cablu și mă electrocutez.

Sunt ruptă în câmpuri-deces.

Soldați descompuși într-un 2023 absces.

|

Mă privești azi,

Mă îndoi mâine,

Sunt mare poluată de prea puțină fire.

|

Apă cu puroi,

Cascade zburând spre Hades în roi,

Roi de rândunici-mușuroi.

|

Am obosit de poduri și de roți,

Eu vreau privire în ochi și în nopți. 

|

Eu vreau pădure și iarbă,

Și căprioare ce-aleargă.

|

Vreau apă, și pâine, și vin,

Prelinse din izvor-suflu cristalin. 

|

Vreau lumină de soare

Și degetele-mi în joacă printre petale.

|

Fără de lacrimi,

Suntem o societate de netoți.

Rupți în divorțuri de copii și de soți.

|

Dumnezeu e mort.

S-a sinucis sub un pod.

Am avut grijă să îi scriem pe story-uri  al său exod. 

|

De ar trăi, noi am fi îngropați de tot. 

Suntem singuri rămași sub o găleată de potop. 


Descoperă mai multe la Strugure de Gînd

Abonează-te pentru a fi înștiințat când apare un nou articol.